Şcoli fără bullying. Ne implicăm și noi de acasă?

    Nu știu câți dintre voi știți, dar România se situează pe locul 3 la bullying din totalul de 42 de ţări investigate, potrivit reţelei internaţionale de cercetare Health Behaviour in School-aged Children (HBSC).

    Ca urmare a creşterii acestui fenomen în şcolile din România, Asociaţia Părinţilor Isteţi, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Itsy Bitsy FM, organizează conferinţa gratuită pentru cadrele didactice din învăţământul primar “Şcoli fără bullying în Sectorul 3”. Aceasta va avea loc in data de 25 octombrie, între orele
13:00 şi 17:00, la Colegiul Naţional Matei Basarab (Strada Matei Basarab nr.32 )

     Pe 25 octombrie, invitați precum Gáspár György – preşedintele Asociaţiei Multiculturale de Psihologie şi Psihoterapie, Mirela Horumbă – Psihologul părinţilor, Adriana Mitu – trainer în dezvoltarea inteligenței emoţionale a copiilor, Gabriela Maalouf – NLP trainer copii si părinți, vor oferi informații prețioase cadrelor didactice despre cum pot identifica, gestiona și chiar preveni eficient bullying-ul în şcoli.

    Statistica de mai sus este tulburătoare. Locul 3 nu este deloc de neglijat și ar trebui să dea de gândit fiecăruia dintre noi. Si cred cu tărie că trebuie să ne implicăm şi să ii susținem pe cei care luptă impotriva bullying-ului.

    Consecințele acestui fenomen sunt pe termen lung, nu dispar de pe o zi pe alta.
“Mie nu mi se poate întâmpla” nu se mai aplică! Indiferent că ești părintele copilului agresat sau părintele celui care agresează, trebuie să iei atitudine și să identifici problema.                                                                                                                               Asta nu înseamnă să o rezolvi pe cont propriu cu părintele celuilat copil. Nu înseamnă să dai cu pumnul în masă, la școală, acuzând cadrul didactic și nu înseamnă să îți îndemni copilul agresat să se apere tot prin violență. Nu. Acestea nu sunt o soluție și, cu siguranță, nu vor rezolva nimic. Minutul de atenție pe care îl acorzi copilului tă poate face, uneori, diferența.

   De asemenea, atenţia noastră ar trebui îndreptată în egală măsură asupra victimei, cât şi asupra agresorului, comportamentul celui din urmă fiind ghidat de frustrări ascunse.  Copilul simte nevoia să demonstreze ceva, să umple un gol sau mai multe.

   Suntem în secolul vitezei, dar, în acelaşi timp, suntem şi în secolul informației.  Avem specialiști de top, cât și oameni care se implică și vor să schimbe lucrurile în bine.

Dar nu pot face asta singuri!

Implică-te şi tu. Cu siguranță vrei să ai un copil fericit.
Fericirea e iubire și iubirea e viața!